Oxizii de azot sunt compuşi ai azotului cu oxigenul, două elemente care în mod nrmmal nu reacţionează între ele, dar care vor reacţiona în timpul arderii la temperaturi ridicate - de exemplu, în motorul unei maşini. Printre exemple, putem enumera monoxidul de azot (NO) şi dioxidul de azot (NO2), care contribuie la poluarea aerului, precum şi protoxidul de azot (N2O), care este unul dintre cele mai importante gaze cu efect de seră. Deşi efectul său de încălzire este cu mult mai scăzut decât al CO2, el persistă în atmosferă mult mai mult timp, astfel că, măsurat peste 100 de ani, impactul său va fi de 298 de ori mai mare.